Despre noi

În anul 2001, cabinetul județean de oncologie s-a desprins administrativ din structura Spitalului Sf. Spiridon și a devenit o unitate medicală autonomă, cu statut juridic propriu și contract propriu cu Casa de Asigurări de Sănătate Iași. În prezent, funcționează ca Spital Clinic Universitar, integrând activitatea medicală cu cea didactică și de cercetare.

Detalii

Str. Vasile Conta 2 , Iași, 700106, România (în clădirea fostei Policlinici Municipale, în apropierea Spitalului Sf. Spiridon Iași)

+40 232 263 888

contact@victoriahospital.ro

Hemoleucograma

Esențială pentru monitorizarea efectelor chimioterapiei, deoarece tratamentul poate afecta nivelul globulelor roșii, albe și al trombocitelor.

De ce îmi afectează chimioterapia hemoleucograma?

La fel ca și radioterapia, chimioterapia nu distruge numai celulele canceroase, ci afectează și celulele sănătoase din organismul dumneavoastră. Cele mai expuse riscului de a fi distruse prin chimioterapie sunt celulele care se dezvoltă rapid, în special celulele sanguine.

 

Există trei tipuri de celule sanguine:

  • globule roșii (RBC)
  • globule albe (WBC)
  • trombocite (PLT)

 

Fiecare tip de celule din sânge are un rol specific. Rolul primordial al globulelor roșii este de a transporta oxigenul la toate celulele din organism. Globulele albe au rolul de a preveni și de a lupta împotriva infecțiilor. Trombocitele joacă un rol important în oprirea hemoragiilor.

Nivel scăzut al numărului globulelor albe (neutropenie)
Nivel scăzut al numărului de trombocite (trombocitopenie)
Nivel scăzut al globulelor roșii (anemie)

 

Neutropenia

Neutropenia reprezintă nivelul scăzut al globulelor albe din sânge. Deoarece chimioterapia și radioterapia distrug celulele cu ritm de dezvoltare ridicat, globulele albe sunt deseori afectate. Pacienții care sunt atât sub chimioterapie, cât și sub radioterapie, sunt cei mai expuși riscului de neutropenie.

 

Deoarece globulele albe au un rol atât de important în prevenirea infecțiilor, ori de câte ori se produce o scădere a nivelului lor în sânge, sunteți supuși riscului de a face o infecție. Deoarece aceste celule ajută și la lupta cu infecțiile care sunt deja instalate în organism, va fi mai greu să vă vindecați de o infecție atunci când nivelul globulelor albe din sânge este scăzut. De aceea, trebuie să vă luați toate precauțiile pentru a scădea șansa de a vă infecta în timp ce sunteți sub tratament.

 

În mod normal, numărul de celule albe din sânge este de 4.000 – 11.000 pe mm³ de sânge. În timpul radioterapiei, numărul celulelor albe poate scădea sub acest nivel. În timpul tratamentului se va face o verificare periodică a numărului de celule albe din sânge pentru a-l monitoriza.

Sunteți considerat neutropenic ori de câte ori numărul globulelor albe scade sub 1.000/mm³. Dacă se întâmplă aceasta, asistenta vă va arăta pașii pe care trebuie să-i urmați pentru a scădea șansele producerii unei infecții. Precauțiile care se iau în cazul neutropeniei vor fi discutate mai jos.

 

Ce pot face pentru a preveni neutropenia?

Deoarece distrugerea globulelor albe reprezintă un efect secundar al chimioterapiei, nu puteți face nimic pentru a preveni producerea neutropeniei. Cu toate acestea, există unele lucruri pe care le puteți face pentru a scădea riscul producerii unei infecții în organismul dumneavoastră atunci când aveți un nivel scăzut de globule albe în sânge:

 

Luarea de măsuri la primele semne ale infecției poate preveni răspândirea și înrăutățirea acesteia. Există câteva semne și simptome ale infecțiilor la care trebuie să fiți atenți:

  • Temperatură axilară peste 37°C, frisoane sau transpirații;
  • Tuse, mucozități în exces, insuficiență respiratorie sau respirație dureroasă;
  • Durere sau umflarea mucoasei bucale, ulcere sau afte în cavitatea bucală sau o modificare a culorii gingiilor;
  • Durere sau senzație de arsură la urinare sau un miros neplăcut al urinei;
  • Modificarea mirosului, caracterului sau frecvenței scaunului, în special diaree;
  • Înroșirea, senzația de durere sau tumefierea oricărei zone a corpului;
  • Înroșirea, senzația de durere, tumefierea sau scurgeri din orice tip de tub pe care îl puteți avea (cateter Hickman, sondă urinară, furtun de alimentare etc.);
  • Supurarea oricărei tăieturi deschise sau durere;
  • Stare generală de rău, chiar dacă nu aveți temperatură sau vreun semn de infecție.

 

Aveți grijă să respectați o igienă personală excelentă.

  • Spălați-vă pe mâini în mod frecvent, mai ales înainte de a mânca și după ce mergeți la baie;
  • Folosiți o apă de gură antiseptică și fără alcool;
  • Nu vă tăiați pielițele de la unghii și nu le rupeți. Folosiți o cremă pentru îndepărtarea pielițelor;
  • Folosiți un deodorant, mai curând decât un antiperspirant. Antiperspirantele blochează glandele sudoripare și, ca urmare, pot determina infecția;
  • În timpul menstruației, folosiți șervețele sanitare și nu tampoane, care pot produce o infecție la o pacientă cu neutropenie.

 

Evitați situațiile care cresc șansa de a face o infecție:

  • Stați departe de persoanele care sunt răcite sau au alte infecții;
  • Evitați contactul cu orice persoană care a fost vaccinată recent, inclusiv bebelușii și copiii;
  • Evitați mulțimile cât de mult posibil. Când mergeți în locuri aglomerate (ex. biserică, cumpărături), încercați să mergeți la orele mai puțin aglomerate;
  • Pe cât posibil, nu folosiți transportul în comun. Dacă trebuie, încercați să călătoriți la orele mai puțin aglomerate.

 

Luați-vă măsuri suplimentare pentru a evita rănile:

  • Purtați întotdeauna încălțăminte pentru a nu vă tăia la picioare;
  • Protejați-vă mâinile de tăieturi și arsuri. Folosiți mănuși de cauciuc când spălați vasele și mănuși de bucătărie când gătiți;
  • Folosiți protecție solară cu SPF 15+ și evitați arsurile solare;
  • Când vă epilați, folosiți un aparat de ras electric pentru a evita rănirea pielii;
  • Nu vă administrați niciun vaccin (nici măcar cel antigripal) fără aprobarea medicului oncolog.

 

Ce sunt precauțiile pentru neutropenici?

Dacă numărul globulelor albe din sânge scade la 1.000/mm³ sau sub acest nivel, sunteți considerat neutropenic. Până crește numărul globulelor albe, trebuie să luați măsuri suplimentare pentru a reduce riscul de infecții.

 

Aceste măsuri sunt considerate „precauții pentru neutropenici” și includ:

 

Luați-vă temperatura de patru ori pe zi. Sunați medicul oncolog ori de câte ori temperatura este peste 38°C.

Eliminați din dieta dumneavoastră alimentele negătite, care ar putea conține bacterii, cum ar fi:

  • supe reci făcute din legume sau fructe proaspete
  • salată din fructe și legume proaspete
  • salată din carne sau pește crude
  • brânzeturi naturale
  • ouă negătite
  • fructe proaspete, congelate și uscate
  • plante negătite, mirodenii și piper negru
  • ceai instant rece, ness sau punch
  • sushi și sashimi

 

Evitați florile și plantele care pot avea bacterii în sol.
Evitați clismele, supozitoarele și luarea temperaturii rectal.
Nu faceți nici o lucrare stomatologică decât dacă este absolut necesar. Dacă aveți o urgență stomatologică, informați-vă medicul stomatolog despre faptul că vi se administrează citostatice și care este nivelul globulelor albe din sânge. Ar fi bine să sugerați medicului stomatolog să îl contacteze pe medicul oncolog înainte de a vă programa pentru lucrarea stomatologică.

 

Când ar trebui să chem doctorul?

Chiar dacă aveți mare grijă să nu faceți vreo infecție, aceasta se poate totuși produce. Dacă se produce vreunul dintre semnele sau simptomele unei infecții, sunați imediat medicul sau asistenta. Nu luați nici un medicament, nici măcar aspirină sau vreun alt produs care să vă scadă temperatura, înainte de a discuta cu medicul dumneavoastră.

 

Sunați medicul dacă aveți vreuna din următoarele:

  • temperatură axilară peste 37°C, frisoane sau transpirații;
  • tuse, mucozități în exces, insuficiență respiratorie sau respirație dureroasă;
  • durere sau umflarea mucoasei bucale, ulcere sau afte în cavitatea bucală sau o modificare a culorii gingiilor;
  • durere sau senzație de arsură la urinare sau un miros neplăcut al urinei;
  • modificarea mirosului, caracterului sau frecvenței scaunului, în special diaree;
  • înroșirea, senzația de durere sau tumefierea oricărei zone a corpului;
  • înroșirea, senzația de durere, tumefierea sau scurgeri din orice tip de tub pe care îl puteți avea (cateter Hickman, sondă urinară, furtun de alimentare);
  • supurarea oricărei tăieturi deschise sau durere;
  • stare generală de rău, chiar dacă nu aveți temperatură sau vreun semn de infecție.

 

Cum se tratează neutropenia?

Una dintre cele mai mari reușite în ultimele decenii o constituie dezvoltarea „factorilor de creștere” care stimulează producerea unor substanțe specifice de către organism. Un factor de creștere stimulează dezvoltarea globulelor albe și este folosit în mod frecvent în cazul pacienților de cancer, în special în cazul celor cărora li se administrează tratament cu citostatice sau radioterapie. Acest factor de creștere poate reduce riscul de a face infecții, prin stimularea producerii de globule albe de către organism.

Factorii de creștere se administrează prin injecții. Acestea pot fi făcute de către asistenta de la cabinetul de oncologie, iar dumneavoastră sau un membru al familiei puteți învăța cum să faceți injecțiile acasă. Administrarea de injecții va înceta de îndată ce nivelul globulelor albe a revenit la normal.

 

Dacă ați făcut o infecție, medicul dumneavoastră va hotărî ce medicamente să luați pentru a vă vindeca. În funcție de gravitatea infecției, medicamentele vor fi administrate fie oral, fie printr-un cateter intravenos. Dacă aveți nevoie de medicamente administrate intravenos, ar trebui să puteți să stați acasă și medicamentele să vă fie administrate de asistente cu pregătire. Unii pacienți necesită internarea în spital, pentru o vindecare eficientă a infecției.

Dacă este nevoie, medicul oncolog poate decide amânarea tratamentului până când nivelul globulelor a revenit la normal și infecția a dispărut.

 

Trombocitopenia reprezintă un nivel scăzut al trombocitelor în sânge. Deoarece chimioterapia și radioterapia distrug celulele cu dezvoltare rapidă, și trombocitele sunt deseori afectate. Un risc crescut de trombocitopenie se observă la pacienții cărora le este administrată o combinație de chimioterapie și radioterapie.

Deoarece trombocitele joacă un rol important în coagularea sângelui, ori de câte ori numărul trombocitelor scade, riscul de hemoragie crește. Iată de ce trebuie să faceți tot posibilul să reduceți riscul unei răni care să determine hemoragie. Chiar și cele mai mici răni, cum ar fi o tăietură sau o lovitură, pot degenera în sângerare excesivă atunci când nivelul trombocitelor este redus, așa că trebuie să fie evitate.

Nivelul normal de trombocite din sânge este în general de 150.000-400.000/mm³ de sânge. În timpul administrării chimioterapiei, numărul de trombocite poate scădea sub acest nivel. De aceea, trebuie controlat nivelul de trombocite din sânge în timpul tratamentului.

Ori de câte ori scade nivelul trombocitelor din sânge sub 50.000/mm³, se consideră că există un risc crescut de sângerare. Asistenta vă va instrui cu privire la pașii pe care trebuie să-i urmați pentru a reduce posibilitatea unei răni care ar duce la hemoragie. Acești pași constituie „precauții în legătură cu trombocitele” și sunt prezentate mai jos. Dacă nivelul trombocitelor scade sub 10.000/mm³, aveți imediată nevoie de îngrijire medicală.

 

Ce pot face pentru a preîntâmpina hemoragiile?

Din moment ce trombocitele sunt distruse ca efect secundar al chimioterapiei, practic nu puteți face nimic pentru a preveni producerea trombocitopeniei. Cu toate acestea, există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a reduce riscul producerii de răni atunci când nivelul trombocitelor este mic:

 

Luarea de măsuri prompte la primele semne ale unui nivel scăzut al trombocitelor este esențială pentru a preveni o sângerare. Semnele și simptomele unui nivel scăzut al trombocitelor includ:

  • Învinețirea excesivă a pielii dumneavoastră
  • Pete roșii mici, cât un vârf de ac, pe piele (numite petesii)
  • Gingii care sângerează
  • Hemoragii nazale care nu se opresc
  • Sângerare excesivă dintr-o tăietură mică sau hemoragie care nu se oprește nici după aplicarea unei presiuni
  • Urină închisă la culoare sau sânge în urină
  • Sângerarea rectului, sânge în scaun sau scaun negru
  • Scurgeri menstruale mai abundente decât de obicei, care durează mai mult sau care apar între menstre

 

Întrețineți o igienă zilnică astfel încât să reduceți riscul unei sângerări:

  • Păstrați-vă cavitatea bucală curată și umedă.
  • Curățați-vă dinții cu o periuță de dinți cu peri moi. Dacă nu puteți folosi o periuță de dinți, folosiți un burețel pentru a vă curăța dinții și gingiile.
  • Clătiți-vă gura după fiecare masă cu o soluție de bicarbonat de sodiu (două linguri de bicarbonat de sodiu la o cană de 250 ml de apă).
  • Nu folosiți ață dentară.
  • Nu folosiți niciun fel de apă de gură care conține alcool. Alcoolul vă poate usca gura și aceasta va duce la sângerări.
  • Folosiți balsam de buze pentru a vă păstra buzele moi și pentru a preveni crăparea lor.
  • Beți frecvent înghițituri mici de apă sau suc dacă vi se usucă gura sau limba.

 

Schimbați-vă modul de a vă face igiena feminină:

  • Folosiți mai degrabă șervețele sanitare decât tampoane în timpul menstruației.
  • Evitați dușurile vaginale.

 

Luați și alte măsuri generale:

  • Nu vă forțați să tușiți. Dacă aveți o tuse persistentă, aduceți la cunoștință aceasta medicului sau asistentei, care vă vor recomanda un sirop de tuse.
  • Nu vă suflați prea tare nasul.
  • Nu vă forțați prea tare pentru eliminarea scaunului. Dacă aveți probleme cu constipația, cereți medicului dumneavoastră un supozitor sau un laxativ.
  • Nu folosiți termometre rectale, supozitoare și nu faceți clisme.
  • Folosiți un aparat electric pentru bărbierit.
  • Nu luați niciun medicament care poate afecta coagularea sângelui.
  • Nu luați aspirină sau vreun medicament care conține aspirină. Verificați ca medicamentele pe care le luați să nu conțină acid acetilsalicilic, denumirea științifică a aspirinei. Dacă nu sunteți sigur de un medicament sau dacă el conține sau nu aspirină, adresați-vă medicului oncolog, asistentei sau farmacistului.
  • Nu luați medicamente non-steroidale antiinflamatoare, cum ar fi indometacin, diclofenac, etc.
  • Pentru dureri de cap luați paracetamol.

 

Reglați-vă stilul de viață pentru a reduce riscul de sângerare:

  • Evitați activitatea fizică intensă, ridicarea de obiecte grele și aplecarea din talie.

 

Reglați-vă dieta:

  • Beți 8-10 pahare de lichid pentru a menține umiditatea în cavitatea bucală, evitați constipația și păstrați mucoasa intestinală în condiții bune.
  • Evitați să mâncați legume crude și tari, care sunt greu de digerat și pot produce deteriorarea mucoasei intestinale.
  • Mâncați alimente și băuturi bogate în proteine, cum ar fi pui, curcan, brânză, ouă (dar nu crude), lapte.
  • Evitați băuturile alcoolice, inclusiv berea și vinul.
  • Purtați mereu pantofi sau papuci de casă pentru a nu vă lovi la picioare.
  • Nu purtați haine prea strâmte.
  • În timpul actului sexual, folosiți un lubrifiant pe bază de apă și evitați forțările.
  • Evitați activitățile care pot avea ca rezultat căderea și/sau rănirea, inclusiv, dar nu numai: ciclism, role, patinaj și schi.

 

Ce fac dacă încep să sângerez?

Chiar dacă ați luat precauții speciale pentru a descrește șansele de a vă răni și de a sângera, se poate produce totuși o hemoragie. Dacă se întâmplă așa, apăsați ferm zona care sângerează timp de 5 minute. Dacă sângerarea nu se oprește după 5 minute, continuați să apăsați până se oprește complet.
Dacă aveți o hemoragie nazală, apăsați cu degetele sub piramida nazală până când se oprește hemoragia. Țineți capul ridicat.

 

Când ar trebui să chem doctorul?

Chemați imediat medicul dacă apare una din următoarele situații:

  • Sângerarea nu se oprește nici după aplicarea unei presiuni timp de 10-15 minute.
  • Aveți sânge în urină sau urina este de culoare închisă.
  • Rectul sângerează, aveți sânge în scaun sau acesta este negru.
  • Apar schimbări în capacitatea vizuală.
  • Aveți o durere de cap persistentă, vedere încețoșată, modificări, cum ar fi reducerea atenției, somnolență excesivă, confuzie și dificultate în a sta treaz.
  • Dacă v-ați rănit serios sau aveți o hemoragie spontană, mergeți imediat la cel mai apropiat spital de urgență. Informați medicul că sunteți sub chimioterapie și că nivelul trombocitelor din sângele dumneavoastră poate fi scăzut, ceea ce indică o trombocitopenie.

 

Cum se tratează trombocitopenia?

Dacă nivelul trombocitelor scade la un nivel care să-l îngrijoreze pe medicul dumneavoastră oncolog, el ar putea hotărî transfuzie de trombocite. Aceste transfuzii se fac de obicei ambulatoriu. Pacienții cărora li se face transfuzie de trombocite vor fi rareori internați în spital, dacă nu există și alte probleme de sănătate.


Dacă este necesar, medicul oncolog poate hotărî amânarea tratamentului dumneavoastră până în momentul în care nivelul trombocitelor a revenit la normal.

 

Nivel scăzut al globulelor roșii din sânge (anemia)

Anemia reprezintă scăderea numărului de celule roșii din sânge (RBC). Deoarece chimioterapia și radioterapia distrug celulele cu creștere rapidă, deseori sunt afectate și globulele roșii. Cei mai supuși riscului de anemie sunt pacienții cărora li se administrează o combinație de chimioterapie și radioterapie.

O parte importantă a globulelor roșii este reprezentată de hemoglobină, cea care transportă oxigenul prin corp. De aceea, când nivelul hemoglobinei scade, se reduce și nivelul oxigenului, iar organismul dumneavoastră trebuie să depună un efort mai mare pentru a compensa. Rezultatul final este acela că organismul dumneavoastră dă semne că este foarte obosit.

 

Nivelul normal al hemoglobinei din sânge este:

  • Femei: 11,8-15,5 mg/dl
  • Bărbați: 13,5-17,5 mg/dl

 

În timpul administrării radioterapiei, nivelul hemoglobinei poate scădea sub aceste valori normale, așa că este indicat să îl controlați periodic pe tot parcursul tratamentului. Sunteți considerat anemic ori de câte ori nivelul hemoglobinei din sânge scade sub 10,0 mg/dl.

 

Semnele și simptomele anemiei sunt:

  • Slăbiciune sau astenie
  • Amețeală
  • Dureri de cap
  • Insuficiență respiratorie sau dificultăți în respirație
  • Dureri în piept sau palpitații
  • Iritabilitate
  • Senzație de greutate în partea superioară a picioarelor
  • Țiuit în urechi
  • Senzația de frig

 

Ce pot să fac pentru a preveni anemia?

Deoarece distrugerea globulelor roșii reprezintă un efect secundar al radioterapiei și chimioterapiei, nu puteți face nimic pentru a preîntâmpina anemia. Aceasta vă face să vă simțiți slăbit și obosit; de aceea, este foarte important ca atunci când sunteți anemic să încercați să faceți în așa fel încât organismul dumneavoastră să nu devină extrem de obosit.

 

Recomandări:

  • Odihniți-vă cât de mult puteți pentru a vă economisi energia.
  • Dormiți suficient.
  • Evitați activitățile prelungite și intense.
  • Impuneți-vă un anumit ritm zilnic. Odihniți-vă din când în când în timpul activităților care vă obosesc. Dacă este nevoie, trageți câte un pui de somn în timpul zilei.
  • Stabiliți o prioritate în activitățile dumneavoastră, astfel încât să aveți suficientă energie pentru activitățile importante sau pentru activitățile care vă plac cel mai mult.
  • Rugați prietenii și familia să vă ajute să pregătiți masa sau să faceți treburile casnice atunci când sunteți obosit.
  • Fiți atenți să nu vă loviți atunci când sunteți amețiți.
  • Schimbați-vă poziția încet, mai ales atunci când treceți de la poziția culcat la poziția în picioare.
  • Când vă dați jos din pat, așezați-vă pe marginea patului pentru câteva minute înainte de a vă ridica.
  • Încercați să aveți o dietă echilibrată.

 

Alimente recomandate:

  • Mâncați alimente bogate în fier, care includ legume cu frunze verzi, ficat și carne roșie gătită.
  • Beți suficiente lichide.
  • Evitați cafeina și mesele bogate seara târziu, dacă aveți probleme cu somnul de noapte.
  • Luați suplimente cu fier, dacă așa v-a recomandat medicul sau asistenta.

 

Când să îmi sun medicul?

Sunați medicul imediat dacă apare una dintre următoarele situații:

  • Amețeală
  • Insuficiență respiratorie sau respirație dificilă
  • Slăbiciune excesivă sau astenie
  • Palpitații sau dureri în piept

 

Cum se tratează anemia?

În funcție de cauza sau de severitatea anemiei, există câteva moduri de a trata anemia. Medicul dumneavoastră vă poate instrui cum să luați zilnic medicamente care conțin fier sau poate recomanda o transfuzie.

 

De asemenea, medicul dumneavoastră poate alege să faceți injecții cu un „factor de creștere”. Aceste substanțe stimulează producerea de materiale specifice de către organism. Un important factor de creștere, folosit în cazul pacienților bolnavi de cancer, stimulează dezvoltarea globulelor roșii. Prin creșterea producției de globule roșii de către organism, acest factor de creștere poate reduce riscul de a deveni anemic și, de asemenea, poate reduce numărul de transfuzii de sânge care pot fi necesare în timpul tratamentului dumneavoastră.

 

Factorii de creștere se administrează prin injecții. Acestea pot fi administrate de asistenta de la cabinetul de oncologie sau puteți fi instruit dumneavoastră sau vreunul din membrii familiei pentru a vă face injecțiile acasă. De îndată ce nivelul globulelor roșii a revenit la normal, nu va mai fi nevoie de injecții.

 

Dacă este nevoie, medicul dumneavoastră poate hotărî dacă este necesar să amâne tratamentul până când nivelul globulelor roșii a revenit la normal.